Reîncarcă-ți bateriile, ieși în natură și energizează-te cu ioni negativi!

De câte ori ai avut senzația la munte, la plajă, într-o plimbare prin pădure, imediat după o furtună de vară sau poate lângă o cascadă că starea ta de spirit se schimbă brusc? Nu este o întîmplare, ar putea fi acțiunea ionilor negativi asupra organismului!

Atunci când putem, în mini-vacanțe, în week-end-uri, chiar la team-building-uri sau în vacanțele anuale, bine ar fi să alegem un loc unde ionii negativi sunt prezenți masiv, mai ales dacă am traversat o perioadă de muncă asiduă sau cu mare încărcătură emoțională.

Aerul pe care îl respirăm conține în afară de componente gazoase, lichide și particule solide, microorganisme și alti compuși moleculari sau fracțiuni din acestea. Între aceștia, un loc important îl ocupă ionii, molecule încărcate cu electricitate. În timp ce ionii pozitivi sunt de obicei generați în urma poluării sau a altor procese industriale, ionii negativi se regăsesc în stare naturală în locurile bine oxigenate.

Calculatoarele, iluminatul fluorescent, sistemele de aer ventilat, până și clădirile din materiale moderne generează o abundență de ioni pozitivi, care nu sunt chiar atât de pozitivi pentru organism, pentru că ne fac să ne simțim depresivi și iritati.

Dacă senzația pe care o avem atunci când stăm foarte mult la birou sau într-o încăpere neaerisită este de sfârșeală, de moleșală, odată ce respirăm aer curat, starea noastră de bine revine uluitor de repede. Aduceți-vă aminte doar cum miroase aerul iarna când e soare, primăvara când totul înverzește sau la începutul verii, imediat după o ploaie sănătoasă. Sunt cele mai ”curate” momente, din punct de vedere al aerului, chiar și în orașe.

Așadar, unde găsim ioni negativi pentru a ne încărca bateriile?

 

• la descărcări de energie electrică în aer, după un tunet sau un fulger
• oriunde sunt căderi de apă, cum ar o cascadă sau malul oceanului (creând efectul Lenard)
• chiar și lângă fântâni artificiale
• acolo unde orașul este departe de natură
• pe malul mării și în Delta Dunării
• în vârful muntelui și ân mijlocul pădurii!

 

Cum arată o încăpere în care lucrează sau locuiesc mai multe persoane? Concentrația de ioni negativi nu prea depășește 100-200/1 cm3, deși în urma studiilor, recomandările medicale stabilesc concentrația optimă de ioni negativi la cel puțin 600/1 cm3.

Este deci indicat să facem măcar o plimbare în parc, unde concentraţia ionilor negativi atinge 2500-3000/1 cm3. Specialiștii au stabilit că în aerul de mare, concentrația ionilor negativi este de circa 4000/1 cm3, însă la munte… ajunge până la 12 000/1 cm3!

Cel mai mare generator de ioni negativi este pământul, surse foarte importante fiind muntele și pădurea. Cele mai importante zone cu ioni negativi sunt însă cele montane, cu păduri bogate, în apropierea cascadelor și a cursurilor de apă.

Care sunt câteva astfel de zone în România?

 

Băile Herculane

Pentru că întrunește mai multe condiții din cele enumerate mai sus legat de concentrația d eioni negativi, stațiunea ar trebui să fie un centru de interes. Este situată în rezervația naturală a Parcului Național Domogled Valea Cernei, sit UNESCO, unde concentrația ionilor negativi este de peste 2000/cm3. Aceasta concentrație se găsește, de obicei, la altitudini de peste 2000 de metri, în condițiile în care stațiunea se află la 170 de metri altitudine.

Cei care au analizat zona, au ajuns la concluzia că

• aerul este comparabil cu cel din staţiunea Davos, în Alpii Elveţieni
• concentrația de ioni negativi este între 2000 şi 6400/cm3, similară cu aerul de la cascada Niagara

Una dintre sursele ionilor negativi o reprezintă ferigile, pădurile de fag și pin negru, o specie care crește doar în Parcul Domogled. În plus, în zonă există 20 de izvoare termominerale și cascadele Cernei, și acestea surse de ioni negativi.

Stațiunea Băile Herculane este una dintre cele mai vechi stațiuni balneare din lume, atestată documentar în 153 e.n. Impresionați de puterea tămăduitoare a apelor de pe Valea Cernei, romanii cuceritori ai Daciei le-au închinat un adevarat cult, sub semnul lui Hercules.

După 1718, începe istoria modernă a Băilor Herculane, în Imperiul austriac: sunt reconstruite și modernizate băile, căile de acces, grănicerii bănățeni construind aici majoritatea edificiilor din stațiune, care poartă amprenta unui baroc austriac impresionant. Stațiunea este vizitată de-a lungul timpului de împăratul Iosif al II-lea, împăratul Francisc I și împărăteasa Carolina, împăratul Franz Iosef și împărăteasa Elisabeta. Era o stațiune mult iubită de împărăteasa Sissi!

 

Poiana Mărului

Este tot în CarașSeverin, la mai puțin de 150 de kilometri de Timișoara, la 700 de metri altitudine lângă Munții Țarcu și Muntele Mic. Zona este traversată de râurile Șucu şi Bistra Mărului şi de numeroşii lor afluenţi.

Poiana Mărului este una din cele mai frumoase arii protejate ale Banatului Montan, zona fiind declarată Sit Natura 2000, iar calitatea aerului este asigurată de patru componente esențiale: ozonul, ionizarea negativă, aerosolii naturali și puritatea. Aerul de aici este comparabil cu cel din Băile Herculane, iar potrivit măsurătorilor efectuate de un grup de specialişti francezi, coeficientul de ionizare negativă din zonă este de zece ori mai mare decât cel existent în punctul de cădere al apelor de la Cascada Niagara, sau cel al unor celebre staţiuni elveţiene.

Cheile Nerei-Beușnița

Tot în Caraș-Severin (cu prelungire în Mehedinți) avem trei dintre cele mai valoroase păduri virgine de fag din România, inclulse pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Este vorba despre Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița și Domogled – Valea Cernei. Practic, în această zonă se află atât stațiunea Băile Herculane, cât și o altă zonă turistică, Cheile Nerei, cu minunatul lac Ochiul Beiului, de un albastru imposibil, dar avem și una dintre cele mai frumoase cascade din România. În zonă sunt câteva sate, pierdute în mijlocul pădurii: Sasca Montană, Slatina Nera, Potoc, Socolari. Aerul de aici.. neprețuit!

Cascada Beușnița este formată din mai multe cascade mici, iar pe o porțiune consistentă este acoperită cu un covor de mușchi și licheni. Se ajunge aici prin pădure, pe un drum forestier, ușor de luat la pas chiar și de copii.

Iar dacă ați ajuns în zonă, faceți un popas și la Bigăr, cascada din Munții Aninei, probabil cea mai fai moasă din România, după ce a apărut în 2013 în The World Geography, fiind catalogată drept una dintre cele mai frumoase din lume. Are o înălțime de 8 metri și frumusețea ei se datorează covorului de mușchi și culorii de smarald.

Băile Tușnad

Staţiunea din Harghita se află la 650 de metri altitudine şi este cel mai mic oraş din ţară, în partea sudică a depresiunii Ciucului, fiind o importantă stațiune balneo-climaterică.

Data cea mai probabilă pentru fondarea stațiunii este anul 1842. Vindecarea miraculoasă a unui fiu de cioban a atras atenția asupra efectului terapeutic al apelor minerale, după care s-au pus bazele unei societăți pe acțiuni în vederea exploatării stațiunii în anul 1845. Stațiunea a fost distrusă în timpul revoluției din 1848, iar reconstrucția acesteia începe abia în 1852.

Înconjurată de brazi seculari, stațiunea beneficiază de aer curat, ozonizat, bogat în aerosoli și ioni negativi și de un climat subalpin.

Breaza

Numele orașului prahovean este origine slavă, însemnând „mesteacăn” sau „pădure de mesteceni”, iar localitatea se află în zona subcarpatică, la o altitudine de 380–450 m, pe o terasă situată la o înălțime de 50–60 m deasupra albiei râului Prahova. Calitatea aerului localității se datorează ozonului și ionilor negativi, cu efect terapeutic.

Breaza a fost declarată stațiune balneo-climaterică în anul 1928, și calitatea aerului de aici fiind comparată cu cea din Davos. În oraș și în imprejurimi există un bioclimat puternic stimulent, caracterizat prin valori joase ale presiunii atmosferice, aerul fiind și deosebit de bogat în radiații ultraviolete, datorat îndeosebi purității sale.

Salina Slanic

Începuturile salinei datează din jurul anului 1686, când spătarul Mihail Cantacuzino a realizat că în zonă există un zăcământ de sare și astfel, vrând să deschidă o mină, a cumpărat moșia Slănic. Salina Slănic Prahova este cea mai mare din Europa (2,9 milioane metri cubi de sare excavată) și se spune că ar avea cel mai pur aer de pe planeta. Nu e chiar așa, deși sună bine. Cel mai curat aer de pe planetă pare a fi în Antarctica.

Revenind la Slănic, încăperile subterane sunt uriașe, până la 60 de metri în înălțime, în unele locuri, iar accesul se face acum cu microbuzul, deși nu până demult era o coborâre destul de neplăcută cu liftul.

Cele 14 încăperi însumează 80.000 de metri pătrați de aer curat, au efect terapeutic pentru cei cu probleme respiratorii.

Păduri seculare, virgine și cvasivirgine în România

Cele mai valoroase păduri virgine de fag din România însumează aproape 24.000 ha și sunt toate sit-uri UNESCO. Acestea sunt situate în 8 zone diferite: Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled – Valea Cernei, Cozia, Codrul Secular Șinca, Groșii Țibleșului, Codrii Seculari Strîmbu-Băiuț, Codrul Secular Slătioara.

Pădurile seculare cu structuri primare (pădurile virgine și cvasivirgine) sunt mostre ale ultimelor ecosisteme terestre care au mai rămas Europei, care s-au format fără o influență umană semnificativă, ci ca rezultat al unei îndelungate evoluții naturale de mii de ani.

Pădurile seculare se găsesc cu precădere în județele: Caraș-Severin (19.4%), Neamț (17.1%), Argeș (8.6%), Bacău (8.4%), Gorj (7.7%), Vâlcea (5.9%) și Hunedoara (4.9%).

Cele mai bătrâne păduri seculare se găsesc în județul Dâmbovița, unde media de vârstă

este de peste 270 de ani, în Caraș -Severin, unde media este de peste 235 de ani sau Arad,

cu o medie de peste 230 de ani.